Piazza Bucarest isi poarta istoriile printr-o lume nostalgica, cu radacini cosmopolite (New York, Copenhaga, Bucuresti, Roma), amintiri rascolitoare si vieti dezradacinate. De la un personaj la altul, Grondahl pune in pagina nelinistile unei epoci trecute: reflectii asupra exilului, asupra capcanelor libertatii si asupra fragilitatii literaturii, a cartii.
„Teama este, cred eu, strins legata de dorinta. Exista teama de a pierde femeia iubita, dar barbatilor le este teama si ca femeile le-ar putea patrunde ideile mai mult sau mai putin pretentioase si suficiente pe care si le fac des... continue